MITURI DESPRE PROTEZAREA ȘOLDULUI ȘI A GENUNCHIULUI

I.   DURATA DE VIAȚĂ SAU “PERIOADA DE GARANȚIE” A PROTEZEI

Una dintre întrebările cele mai frecvente pe care le primeste un medic ortoped înainte de operația de înlocuire a șoldului sau genunchiului este, într-una dintre variante :

• Ce perioadă de garanție are proteza pe care urmează sa mi-o puneți?

sau

• Aș vrea o proteză dintre cele mai bune, care funcționează mai mult

sau

• Dacă organismul meu nu suportă proteza ?

Voi încerca să răspund succint la aceste întrebări.

Implanturile care se utilizează în artroplastie sunt dezvoltate cu o tehnologie extrem de complexă din punct de vedere biomecanic, al rezistenței materialelor, biocompatibilității, etc.

Niciun producăator însă nu oferă garanții în ceea ce privețte durata de viață a artroplastiei, din motive pe care le voi enumera mai jos, fără pretenția de a epuiza nici pe departe subiectul.

Factorii cei mai importanți de care este responsabil eșecul unei astfel de operații sunt:

A. Factori care țin de tehnica chirurgicală – poziționarea greșită a componentelor care poate duce la instabilitate (de exemplu luxația protezei de șold), durere (mai ales în protezarea genunchiului), uzura mai rapidă a componentelor protezei (greu demonstrabil în cele mai multe dintre cazuri), etc.

B. Infecția – unele dintre infecții, mai ales cele precoce, pot fi tratate cu succes dacă se intervine în primele săptămâni după operație, însă majoritatea impun extragerea protezei și înlocuirea acesteia într-un timp ulterior. Apariția infecțiilor în artroplastie este un fenomen plurifactorial pe care îl vom trata într-un topic ulterior.

C. Uzura în timp care duce fie la decimentare (în cazul protezelor cimentate) fie la defixare (loosening) în cazul celor necimentate, sau la instabilitate. Această uzură poate apărea: 

• Între componentele protezei (cuplul de fricțiune de exemplu dintre capul femural și insertul cupei protezei de șold, sau insertul de polietilenă situat între componentele tibilală și femurală a protezei de genunchi). Acesta este într-adevăr unul dintre aspectele în care este foarte importantă calitatea protezei.

Uzura care apare între componente poate elibera în țesuturi fie particule de polietilenă (boala particulelor) care declanșează un răspuns imunitar local care afectează atât osul cât și mijloacele de fixare a protezei, fie particule de metal (metaloza) care induc fenomene distructive severe local și pot afecta și alte organe (fenomen mai rar, la care se ajunge cel mai frecvent prin neglijarea simptomatologiei de la debut).

Există cupluri de fricțiune cu rezistență crescută și eliberare extrem de scăzută de particule (ceramică – ceramică, ceramică – polietilenă cross-linkata). În condiții ideale, în care niciun alt factor enumerat nu este implicat, aceste proteze au speranța cea mai mare de viață.

• Între proteză și stratul de ciment / între ciment și os în cazul protezelor cimentate, între os și proteză în cazul celor necimentate – acest fenomen este dependent de multipli alți factori cum ar fi calitatea cimentului și a tehnicii de cimentare, dar și de suprasolicitarea în timp a interfețelor respective mai ales în cazul persoanelor foarte active sau a celor cu indice mare de masă corporală.

D. Traumatismele – evident, pot duce fie la fracturarea osului în regiunea protezei (fracturi periprotetice) fie la defixarea/decimentarea protezelor.

În ceea ce privește ultima intrebare, cea legată de toleranța protezei de către organism, fenomenul de respingere al unui implant este extrem de rar (metalele utilizate sunt foarte bine studiate din punct de vedere al biocompatibilității).

Cel mai frecvent este vorba de o infecție, uneori cu foarte puțini germeni (paucibacilara) și greu de identificat.

În concluzie ne putem aștepta ca o artroplastie să dureze tot restul vieții la persoanele vârstnice (mai puțin active și cu speranța de viață mai scurtă).

La persoanele tinere, în funcție de masa corporală și de nivelul de activitate, statistic vorbind durata medie de viață a unei artroplastii este de 15-20 de ani, dar luând în considerare multiplii factori implicați.

De asemenea, frecvent persoanele tinere care necesită artroplastia fie a șoldului fie a genunchiului prezintă afectiuni severe care au dus la distrugerea acestor articulatii sau sechele după traumatisme, în ambele cazuri existând comorbidități fie biologice fie biomecanice care pot scurta și ele speranța de viață a artroplastiei.

În ceea ce priveste artroplastia șoldului și genunchiului consultați vă rog și articolele Coxartroza si Gonartroza. 

© Doctor Andrei Anastasiu