Sindromul de reperfuzie apare in contextul strivirii musculare, asociata sau nu cu fracturi, arsuri, sau alte tipuri de traumatisme.
Definitie : Sindrom caracterizat prin soc hipovolemic cu hiperpotasemie, acidoza metabolica si insuficienta renala acuta care este generat de rabdomioliza (distrugerea celulelor musculare) traumatica secundara cresterii prelungite a presiunii intracompartimentale cu dezintegrarea tesutului muscular si descarcarea consecutiva in circulatie a mioglobinei, potasiului si fosforului, precum si a altor produsi ai necrozei tisulare.
Fiziopatologie : Hipovolemia se datoreaza sechestrarii unui volum lichidian important care poate ajunge la 12 l in 48 de ore in cazul unui adult de 75 de kg.
Insuficienta renala acuta se instaleaza atat datorita efectului toxic direct al mioglobinei cat si deshidratarii cu hipoperfuzie renala consecutiva.
Paraclinic se constata cresterea valorilor mioglobinei urinare, CPK serice ( cel mai important predictor al extensiei leziunilor musculare) precum si ale ureei si creatininei o data cu instalarea insuficientei renale.
Tratamentul sindromului de reperfuzie tisulara consta in hidratarea parenterala urmata de fortarea unei diureze cu alcalinizarea urinei (bicarbonat, acetazolamida), terapie cu manitol, allopurinol, amilorid, benzamil.
Lasă un răspuns