FASCEITA PLANTARĂ

• 

  Ce este fasceita plantară ?

Fasceita plantară este cea mai întâlnită cauză de durere de la nivelul călcâiului. Aceasta afectează aproximativ 10% din populație în fiecare an și se definește ca fiind un proces inflamator la nivelul aponevrozei plantare.

Aponevroza plantară este o fâșie de țesut fibros, poziționată superficial (sub piele) la baza piciorului. Ea face conexiunea între călcâi și antepicior având rolul de a susține arcul longitudinal.

• Când și cum apare fasceita plantară?

Fasceita plantară se întâlnește cel mai des unilateral, la bărbați cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani (76%), care duc o viață activă. Greutatea excesivă și statul mult în picioare pot produce sau agrava aceasta afecțiune.
Aponevroza plantară are rolul de a prelua o mare cantitate de stress mecanic la care sunt supuse picioarele. Prea multă presiune are ca rezultat microrupturi la nivelul țesutului aponevrozei. Răspunsul natural al organismului la un factor lezional este inflamația, care se traduce prin durere și sensibilitate la nivelul aponevrozei plantare.
Deși cauza exactă a fasceitei plantare rămâne necunoscută, s-au identificat pinteni calcaneeni în aproximativ 50% din cazuri (bazat pe examenul imagistic). Una dintre explicații ar fi compresia uneia dintre ramurile nervului plantar lateral între exostoza calcaneană și mușchiul flexor accesor.

• Aspectul clinic al fasceitei plantare

  Simptomele cel mai des întâlnite sunt:

• durerea pe partea plantară a piciorului, preponderent în zona călcâiului

• durere care apare dimineața când pacientul se dă jos din pat , sau după o perioadă lungă de repaus la reluarea mersului. Această durere se ameliorează pe parcursul zilei odată cu mersul, sau la reluarea repausului

• durerea este de obicei mai intensă după și nu în timpul activităților.

Clinic pacientul prezintă limitarea mișcărilor de extensie a piciorului pe fond algic și semne de inflamație la nivel plantar. Zona de maximă intensitate este la nivelul călcâiului.

Examenul imagistic în fasceita plantară

• Radiografiile simple la nivelul piciorului (față și profil) sunt folosite pentru excluderea altor cauze de durere (ex: artroza de gleznă) și pot să evidențieze pintenii calcaneeni.
• Ecografia musculo-scheletală poate evidenția dimensiunile și afectarea aponevrozei. De asemenea se pot eco-ghida infiltrațiile la nivelul fasciei.

Tratamentul 

Uneori simptomele se pot remite spontan, dar acest lucru se întâmplă rar și poate dura de la câteva săptămâni la ani de zile.

• Repausul: diminuarea sau chiar încetarea temporară a activităților predispozante sunt primul pas. Acesta se referă mai ales la activitățile excesive cum ar fi cele sportive.
• Tratamentul conservator constă în: aplicații locale reci, purtatul de talonete, tratamentul cu antiinflamatoare nesteriodiene care ajută la reducerea durerii și inflamației.
• Kinetoterapia – exerciții pentru tonifierea musculaturii gambei și plantei. Stretching-ul este de asemenea foarte util.
• Tratamentul cu steroizi injectabili trebuie efectuat de către un medic specialist, ideal sub ghidaj ecografic. Riscurile sunt ruptura fasciei plantare, picior plat secundar sau dureri cronice. Infiltrațiile PRP sunt utilizate tot mai frecvent în această patologie, având rezultate bune pe termen mediu și lung. În afara efectului antiinflamator concentratul plasmatic promovează și vindecarea accelerată a microrupturilor.
• Tratamentul de tip ESWT (extracorporeal shockwave therapy) se folosește de unde de șoc pentru a stimula procesul de vindecare. Acesta acționează asupra rupturilor de la nivelul fibrelor de colagen și asupra zonelor hemoragice, stimulând formarea de neovascularizație.
• Tratamentul chirurgical se impune doar în cazul în care nu se obțin rezultate prin metodele nechirurgicale timp de minim 1 an de zile. În cazul în care s-a dovedit prezența unui pinten calcanean, acesta poate fi excizat.Dacă fasceita plantară se manifestă în absența unui pinten calcanean se fac alte tipuri de intervenții chirurgicale. Exemple sunt neuroliza, osteotomia, excizia tuberozității mediale inferioare a calcaneului, forajele, alungirea de tendon ahilean sau relaxarea aponevrozei plantare.