Orice medic ortoped se va intalni in cursul vietii sale profesionale cu un numar de cazuri de infectii survenite in urma operatiilor efectuate, acestea facand parte dintre cele mai redutabile si mai greu de gestionat complicatii.
In artroplastia soldului rata infectiilor este, la nivel mondial, de 1-3%. Din pacate, nu exista inca o evaluare statistica in ceea ce priveste cazurile operate la noi in tara.
Ca in orice tip de chirurgie complicatiile sunt de obicei plurifactoriale, cu cauze ce pot tine de tehnica chirurgicala, de brese in ceea ce priveste securitatea asepsiei si antisepsiei, de patologii asociate pe care pacientul le are in momentul operatiei, de complianta pacientului in ceea ce priveste respectarea indicatiilor medicului sau kinetoteraputului.
– In ceea ce priveste sterilitatea din timpul operatiei si imediat postoperator, orice chirurg si institutie medicala (prin compartimentul de epidemiologie, etc) vor face tot ceea ce este posibil ca aceasta sa fie mentinuta la un nivel optim.
Cu toate acestea, desigur ca exista riscuri/brese de securitate care pot scapa de sub control (flux mare de pacienti si personal, circuite neadecvate, lipsa unor protocoale clar stabilite, controlul dezinfectantilor sunt dintre factorii care pot fi permanent controlati si imbunatatiti).
– In ceea ce priveste patologiile asociate acestea au un rol major in cresterea riscului infectios. Unii dintre factorii de risc demonstrati statistic pentru aceasta patologie sunt fumatul, diabetul zaharat, poliartrita reumatoida, depresia, utilizarea medicamentelor steroidiene si istoricul de operatii la nivelul soldului (1). In afara de acestia putem mentiona medicatia citostatica si imunosupresiva care afecteaza sever capacitatea de aparare a organismului, afectiunile maligne, obezitatea,etc.
O mentiune speciala merita infectiile cu transmitere hematogena, adica bacteriile migreaza prin sange de la nivelul altui focar infectios (infectii urinare, pulmonare, abcese,etc) si pot dezvolta o infectie la nivelul soldului operat. Aceste fenomene pot aparea oricand in timpul vietii, mai ales in contextul unei infectii bacteriene severe si a unei depresii imunitare. Se considera in general ca o infectie debutata la mai mult de un an de la artroplastie (mai ales in contextul altei infectii prezente in organism) este hematogena.
Infectiile pot fi superficiale sau profunde, precoce sau tardive.
Infectiile superficiale (de plaga) pot fi tratate antibiotic. Sunt relativ rare si apar in primele zile/saptamani dupa operatie.
Majoritatea infectiilor in artroplastie sunt din pacate profunde si necesita alte interventii chirurgicale. In primele saptamani se poate incerca reluarea precoce (adica tentativa de a rezolva chirurgical infectia prin lavaj si debridare, dar pastrand proteza initiala). Daca acest procedeu (care poate fi repetat de 1-3 ori) esueaza, se va extrage proteza initiala care va fi sau nu inlocuita cu un substituent (spacer) care poate elibera antibiotic local si se va prescrie antibiotic pe cale generala pe termen lung.
Dupa vindecarea infectiei se va putea implanta o noua proteza, primara sau de revizie.
In oricare dintre variante tratamentul antibiotic va fi de lunga durata (10-12 saptamani, pana la 6 luni dupa unii autori).
Referinte (articole stiintifice gratuite online – www.pubmed.org):
1.Kunutsor SK, Whitehouse MR, Blom AW, Beswick AD, INFORM Team. Patient-Related Risk Factors for Periprosthetic Joint Infection after Total Joint Arthroplasty: A Systematic Review and Meta-Analysis. Virdi AS, ed. PLoS ONE. 2016;11(3):e0150866. doi:10.1371/journal.pone.0150866.
- Senthi S, Munro JT, Pitto RP. Infection in total hip replacement: meta-analysis. International Orthopaedics. 2011;35(2):253-260. doi:10.1007/s00264-010-1144-z.
Lasă un răspuns