Termenul de sold in resort desemneaza o miscare (snap) audibila, palpabila sau chiar vizibila la nivelul soldului produsa la alunecarea unei benzi fibroase in tensiune peste marginea superioara a marelui trohanter ( portiunea proeminenta a femurului proximal lateral) la flexia, adductia sau rotatia interna a soldului. Aceasta banda este constituita in general de marginea posterioara ingrosata a tractului iliotibial sau de marginea anterioara a fesierului mare in apropierea insertiei acestuia. Resortul poate fi ocazional, reprodus voluntar si nedureros, sau poate fi dureros si cronic.
Soldul in resort, care poate avea si alte cauze in afara celor mentionate mai sus, poate fi extern, intern sau intraarticular.
Resortul extern implica marele trohanter si structurile supraiacente acestuia.
Resortul intern implica tendonul iliopsoasului si structurile situate posterior de el, iar varianta intraarticulara se poate datora condromatozei sinoviale, corpilor liberi, leziunilor de labrum, fragmentelor fracturare sau subluxatiei habituale.
Soldul in resort extern
Modificarile care induc acest mecanism sunt marginea posterioara ingrosata a tractului iliotibial sau marginea anterioara a fesierului mare in apropierea insertiei acestuia. Aceste structuri produc resortul la glisarea pe marele trohanter.
Soldul in resort extern, fiind frecvent nedureros, necesita rareori o interventie chirurgicala, odata explicata pacientului cauza acesta preferand lipsa oricarui tratament. In cazul aparitiei durerilor se incearca tratamentul conservator prin fizioterapie, modificarea activitatii sau injectii locale. Raspunsul la aceasta terapie este deseori satisfacator.
In cazul tratamentului chirurgical se prefera anestezia locala celei generale pentru ca este mai dificil de identificat banda tensionata in contextul unei relaxari musculare complete, iar pacientul poate reproduce voluntar resortul intraoperator pentru o mai corecta localizare.
Postoperator se recomanda repausul la pat cu soldul in abductie pana la ablatia firelor, apoi se permite sprijinul partial progresiv pana la 6 saptamani cand se permite sprijinul complet. Kinetoterapia poate fi inceputa dupa ablatia firelor.
Afectiunea descrisa sub aceasta denumire eponima reprezinta necroza idiopatica a capului femural aparuta la copil in perioada de crestere ca si consecinta a aportului sangvin deficitar la acest nivel. Se produce deci prin lipsa oxigenului si a nutrientilor necesari o moarte celulara a osului (infarct osos) care se traduce macroscopic prin prabusirea arhitecturii semisferice a capului femural cu aplatizarea acestuia in zonele portante si cresterea anormala in alte regiuni precum si procese de remodelare nespecifice, ducand la expresia clinica care va fi detaliata mai jos.
Lasă un răspuns