Protezarea totală a genunchiului este o intervenție chirurgicală foarte frecventă în practica ortopedică, cu rate foarte bune de satisfacție din partea pacienților. Este o intervenție amplă, care presupune și îndepărtarea ligamentelor centrale ale genunchiului (ligamentele încrucișate) și a ambelor meniscuri. Astfel se modifică semnificativ biomecanica articulară și propriocepția (simțul poziției și mișcării articulației) ceea e se traduce printr-o recuperare destul de amplă și de durată. De asemenea, perioperator se poate pierde o cantitate semnificativă de sânge.
Există situații relativ frecvente când doar unul dintre compartimentele genunchiului (medial sau lateral) sunt afectate sever și atunci se poate opta pentru înlocuirea parțială a articulației cu o proteză unicompartimentală. Netratată în această fază gonartroza va evolua cu afectarea întregii articulații și va fi nevoie de artroplastia totală a genunchiului.
Cel mai frecvent este utilizată proteza unicompartimentală care înlocuiește compartimentul medial (intern) pentru că marea majoritate a gonartrozelor debutează prin uzura acestuia și deformarea în varus.
Protezarea unicompartimentală are însă câteva limitări în ceea ce privește indicația chirurgicală : compartimentul opus trebuie să fie în stare bună ( dacă nu integru), genunchiul trebuie să fie stabil (fără leziuni ligamentare), deformarea axului trebuie să fie limitată (sub 10 grade), deficitul de flexie de asemenea trebuie să nu depășească 10 grade. Contraindicațiile relative sunt obezitatea și bolile inflamatorii (poliartrită reumatoidă, lupus, etc.). Se aplică și contraindicațiile absolute legate de infecții locale sau generale valabile și în cazul protezării totale a genunchiului.
Avantajele protezei unicompartimentale în cazurile selecționate conform criteriilor menționate mai sus sunt următoarele :
– Păstrarea aparatului ligamentar (în special LIA) ceea ce prezervă biomecanica și propriocepția articulației
– Pierdere redusă de sânge
– Rata complicațiilor mai scăzută semnificativ ( cu 82% conform unor studii recente)(1)
– Durere de intensitate mai mică
– Recuperare mai rapidă
Dezavantajele procedurii :
– dificultatea selecționării cazurilor
– unii chirurgi consideră ca totalizarea protezei este mai dificilă decât protezarea primară în cazul în care simptomatologia persistă din cauza unor leziuni subevaluate la nivelul celorlalte compartimente
– durata medie de viață mai scurtă decât a protezei totale – adică necesitatea de a converti proteza unicompartimentală la una totală, versus a utiliza de la început proteza totală.
Ratele de revizie pentru proteza totală de genunchi sunt de 2.73% la 10 ani și de 5.41% la 20 de ani conform registrului britanic. În cazul protezei unicompartimentale sunt de 9.40% la 10 ani și de 20.19% la 20 de ani conform aceleiași surse (National Joint Registry din Marea Britanie – raportul anual publicat în dec.2023) (2).
Chiar dacă ratele de revizie sunt semnificativ mai mari proteza unicompartimentală rămâne o opțiune foarte bună pentru pacienții relativ tineri și activi, al căror stil de viață va fi semnificativ mai puțin afectat de înlocuirea unei articulații.
Alegerea tipului de proteză trebuie făcută după o discuție amplă cu medicul ortoped în cadrul căreia să se evalueze toate argumentele pro și contra acestui tip de intervenție.
Referințe:
1. Tveit M (2021) The Renaissance of Unicompartmental Knee Arthroplasty appears rational – A radiograph-based comparative Study on adverse Events and patient-reported Outcomes in 353 TKAs and 98 UKAs. PLOS ONE 16(9): e0257233.
2.https://www.njrcentre.org.uk/about-the-njr/read-our-annual-report/
Lasă un răspuns